Evolutia conceptului de regim matrimonial in optica legiuitorului roman are in vizor varianta veche a Codului familiei (1953) prin care se instituia un singur regim matrimonial, si anume cel legal: „Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor” (art. 30). Desi pentru o perioada de aproximativ 60 de ani nu s-a conferit dreptul de optiune in legatura cu regimurile matrimoniale, data de 1 octombrie 2011 vine cu modificari legislative, in sensul in care intra in vigoare actualul Cod civil al Romaniei si se acorda viitorilor soti posibilitatea de a putea selecta regimul matrimonial potrivit propriilor interese.

 Ce este un regim matrimonial?

Notiunea de „regim matrimonial” presupune un ansamblu de norme juridice care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre soti, pe de o parte, dar si cele dintre soti si persoane terte (rude, afini, creditori), pe de alta parte. Cu alte cuvinte, ce se intampla cu bunurile care se dobandesc in timpul casatoriei si cu veniturile obtinute de cei doi soti.

Pe ce se bazeaza regimul matrimonial?

Regimul matrimonial ia nastere numai prin intermediul casatoriei (prin urmare, este de neconceput un astfel de regim in absenta unei casatorii) si produce efecte din ziua incheierii acesteia intre soti. Deci, in baza principiului reciprocitatii, atunci cand casatoria inceteaza (prin constatarea nulitatii, anulare, desfacere sau incetare) nici regimul matrimonial nu mai produce efecte juridice pentru fostii soti.

Care sunt principiile regimurilor matrimoniale?

Fiecare actiune intreprinsa sub imperiul regimului patrimonial ales de catre soti este guvernata de urmatoarele trei principii:

1. principiul libertatii incheierii conventiei matrimoniale – oricine doreste sa incheie o casatorie (inclusiv persoanele deja casatorite) are dreptul de a incheia o conventie matrimoniala, de a opta pentru un regim proportional cu interesele sale, dar si dreptul de a inlocui regimul ales initial cu un alt regim (rectificarea regimului poate avea loc de cate ori este considerat necesar si, bineinteles, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare).
2. principiul subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei – regimul matrimonial isi are aplicabilitatea doar in sfera raporturilor patrimoniale ce decurg din casatorie, timp in care situatia altor forme de parteneriate civile (logodna, concubinajul) nu sunt reglementate de legiuitorul roman).
3. principiul egalitatii in drepturi dintre soti – indiferent de regimul matrimonial ales de catre soti, acestora li se confera aceleasi seturi de drepturi si obligatii patrimoniale aferente casatoriei.

Ce tipuri de regimuri matrimoniale exista?

Noul Cod civil enumera cele trei tipuri de regimuri matrimoniale: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Regimul va fi ales in baza principiului libertatii de optiune si poate fi modificat in cazul in care cel initial nu mai corespunde nevoilor familiei.

Regimul comunitatii legale

In ce consta? In cazul in care sotii nu au indicat expres in declaratia de casatorie un alt regim, regimul matrimonial al comunitatii legale se va aplica automat pentru raporturile patrimoniale rezultate din casatorie. Acesta este privit ca fiind regimul care se pliaza cel mai bine cu scopul familiei fundamentate pe relatii de incredere si respect reciproc.

Ce trasaturi are?

Regimul comunitatii legale este un regim:

• Subsidiar: daca sotii nu si-au exprimat alegerea unei alte forme de regim, se va considera ca a fost facuta o alegere tacita si va produce efecte regimul comunitatii legale;
• Imperativ: orice tip de conventie care se opune dispozitiilor legale va determina catalogarea ei drept o conventie nula absolut ce nu va produce efecte juridice.
• Transformabil: sotii pot schimba ulterior acest tip de regim matrimonial cu un altul mai potrivit intereselor lor, dar nu mai devreme de un an de la data incheierii casatoriei.
• Devalmas: bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt comune celor doi soti (doar in mod exceptional se va atribui unor bunuri caracter personal).

Este considerat bun comun acela care este obtinut fie de soti impreuna, fie doar de unul dintre ei; este dobandit in perioada de timp in care comunitatea legala isi produce efecte; nu este bun propriu unuia dintre soti.

Pe de alta parte, sunt bunuri proprii, de exemplu: bunurile dobandite prin moştenire legala, legat sau donaţie (cu excepţia cazului in care dispunatorul a prevazut expres ca ele vor fi comune), bunurile de uz personal, bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soţi, drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat etc.

Regimul separatiei de bunuri

In ce consta? Regimul matrimonial al separatiei de bunuri presupune segmentarea drepturilor de proprietate pentru soti, adica fiecare sot beneficiaza in exclusivitate de dreptul proprietatii atat pentru bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei, cat si cele obtinute in nume propriu dupa aceasta data.

Cand se aplica? In baza principiului libertatii de alegere a unui regim matrimonial, sotii pot opta pentru acest tip de regim, insa trebuie de precizat ca si instanta de judecata (la cererea unuia dintre soti) poate stabili aplicarea lui atunci cand celalalt sot incheie acte care pericliteaza interesele patrimoniale ale familiei.

Ce trasaturi are? Avantajele separatiei de bunuri sunt:

• independenta patrimoniala exclusiva, deplina a sotilor (folosirea, administrarea si dispozitia asupra bunurilor sunt atribute asupra carora ambii soti au posibilitatea de a dispune in mod liber);
• atat bunurile, cat si datoriile ambilor soti vor face parte din patrimoniile fiecaruia (prin urmare, creditorii sotului debitor vor avea dreptul de a-l urmari doar pe acesta, nu si pe celalalt sot);
• procedura lichidarii regimului este usor de realizat, dat fiind faptul ca cei doi nu dispun de bunuri comune.

Dezavantajele separatiei de bunuri sunt:

• ideea de separatie a bunurilor intra in contradictoriu cu notiunea de familie bazata pe respect, ajutor si sinceritate;
• este un regim cu efecte juridice care il defavorizeaza pe sotul care, desi nu dispune de venituri din munca, el contribuie indirect la patrimoniul celuilalt sot prin prestarea de munca in cadrul gospodariei;
• implica obligatia de a realiza un inventar al bunurilor proprii la momentul incheierii conventiei matrimoniale. In cazul in care regimul este ales de catre instanta de judecata, ramane la latitudinea sotilor daca intocmesc un astfel de inventar sau nu, cu asumarea riscului de a nu putea face dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor proprii.

Regimul matrimonial al comunitatii conventionale

În ce consta? Practic, regimul in discutie reprezinta mijlocul prin care se aduc modificari asupra regimului comunitatii legale, ambii soti avand posibilitatea de a extinde sau de a restrange sfera comunitatii de bunuri prin inserare unor clauze in acest sens.

Cand se aplica? Exista doua momente la care se poate opta pentru regimul comunitatii conventionale: a) inainte de incheierea casatoriei prin intermediul conventiei matrimoniale; b) dupa trecerea unei perioade minime de 1 an de la incheierea casatoriei.

Ce fel de clauze pot fi introduse?

Art. 367 din Codul civil face trimitere expresa la aceste posibile clauze:

1. „includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei, cu excepţia bunurilor prevazute la art. 340 lit. b) şi c);
2. restrangerea comunitaţii la bunurile sau datoriile anume determinate in convenţia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite ori, dupa caz, nascute inainte sau in timpul casatoriei, cu excepţia obligaţiilor prevazute la art. 351 lit. c);
3. obligativitatea acordului ambilor soţi pentru incheierea anumitor acte de administrare; in acest caz, daca unul dintre soţi se afla in imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune in mod abuziv, celalalt soţ poate sa incheie singur actul, insa numai cu incuviinţarea prealabila a instanţei de tutela;
4. includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitaţii;
5. modalitaţi privind lichidarea comunitaţii convenţionale.

Cand un regim matrimonial nu mai produce efecte?

Regimul matrimonial ia sfarşit pe mai multe cai, respectiv:

• prin desfacerea casatoriei prin divorţ;
• prin schimbarea regimului matrimonial initial cu un altul (dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei);
• prin modificarea unor clauze a regimului matrimonial ales prin conventie (dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei);
• in caz de deces al unuia dintre soţi.

Ce este clauza de preciput?

Clauza de preciput este acea clauza introdusa in conventia matrimoniala care ofera dreptul de a putea acorda un avantaj patrimonial sotului, respectiv sotiei, in detrimentul celorlalti mostenitori. Astfel, prin intermediul clauzei de preciput se va oferi posibilitatea sotului supravietuitor de a prelua, fara plata, unul sau mai multe bunuri comune ambilor soti. 

De retinut este faptul ca acest tip clauza poate fi stipulata in favoarea ambilor soti sau numai a unuia dintre ei si poate viza locuinta de familie si bunurile aferente gospodariei: mobila, electrocasnice, bunuri decorative etc.

Un alt aspect foarte important este ca integrarea acestui tip de clauza in favoarea sotului supravietuitor nu aduce atingere drepturilor succesorale pe care ceilalti mostenitori rezervatari le au.

 De altfel, alegerea regimului matrimonial trebuie facuta in spiritul familiei si prin promovarea sentimentelor de sustinere reciproca, nicidecum cu intentia de a ingreuna situatia unuia dintre soti. Prin urmare, indiferent de regimul matrimonial ales, sotul supravietuitor nu este exclus de la mostenire deoarece normele legale il protejeaza prin atribuirea unei cote legale indiferent de situatie.