Instituția regimurilor matrimoniale este conexă instituției căsătoriei. Astfel, la încheierea mariajului, viitorii soți au posibilitatea de a alege unul dintre cele trei regimuri matrimoniale prevăzute de legislația națională.

La ce se referă instituția regimului matrimonial? – Pe scurt, regimul matrimonial reprezintă modalitatea în care soții își vor gestiona bunurile odată ce se vor căsători.

Este important să rețineți faptul că nu poate exista căsătorie fără regim matrimonial.

– Regimul matrimonial cel mai des întâlnit este cel al comunității legale, acesta fiind și cel care se aplică în lipsa unei convenții între soți. Dacă soții doresc să stabilească de comun acord anumite aspecte cu privire la bunurile acestora, aceștia pot opta între două tipuri de regimuri de natură convențională, în speță fiind vorba despre regimul separației de bunuri și regimul comunității convenționale.

Pentru o mai bună înțelegere, le vom prezenta pe fiecare în parte.

1. Regimul comunității legale

Caracteristica principală a acestui tip de regim matrimonial este aceea că aproape toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune în devălmășie, excepție făcând bunurile proprii, de care soțul poate dispune liber și care sunt prevăzute în Art. 340 Cod civil, acestea fiind:

• bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
• bunurile de uz personal;
• bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri;
• drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
• bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri;
• indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți;
• bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
• fructele bunurilor proprii.

2. Regimul separației de bunuri

Așa cum se subînțelege din denumire, caracteristica principală a acestui tip de regim matrimonial este aceea că fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.

Soții pot, chiar și în această situație, să dobândească bunuri în proprietate comună pe cote părți. În egală măsură, un soț poate folosi bunurile celuilalt soț fără împotrivirea acestuia din urmă, primul comportându-se ca un uzufructuar.

Pentru a institui un astfel de regim matrimonial, soții trebuie să încheie în fața notarului public o convenție matrimonială în formă autentică, căreia îi va fi anexată un inventar al bunurilor mobile proprii ale acestora.

3. Regimul comunității convenționale

Fiind tot o convenție matrimonială încheiată prin înscris autentic în fața unui notar public, caracteristica principală a acestui tip de regim este aceea că soții pot deroga de la regimul comunității legale, cu privire la anumite aspecte precum:

• includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepția bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) și c);
• restrângerea comunității la bunurile sau datoriile anume determinate în convenția matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepția obligațiilor prevăzute la art. 351 lit. c);
• obligativitatea acordului ambilor soți pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soți se află în imposibilitate de a-și exprima voința sau se opune în mod abuziv, celălalt soț poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă;
• includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunității (prin clauza de preciput se poate prevedea ca soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie sau în coproprietate);
• modalități privind lichidarea comunității convenționale.

Se poate modifica regimul matrimonial? – Răspunsul este da, însă este condiționat de trecerea a cel puțin unui an de la data încheierii căsătoriei, în cazul unei modificări convenționale. În cazul unei modificări judiciare, aceasta poate interveni numai la cererea unuia dintre soți și doar cu privire la regimul comunității legale sau convenționale și doar dacă unul dintre soți încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.

Cum încetează regimul matrimonial? – Regimul matrimonial încetează prin constatarea nulității, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei.

Vă invit să luați în considerare colaborarea cu un avocat specializat în situația în care aveți nelămuriri sau întrebări cu privire la aspectele prezentate în acest articol.