În ultimele zile s-a vorbit mult despre obligația de a marca anumite materiale create cu ajutorul inteligenței artificiale. Din păcate, ca în multe alte situații, informația a circulat mai repede decât explicația.

Nu orice text redactat cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială trebuie etichetat ca fiind „AI-generated”.

Există o diferență importantă între un conținut generat automat de un sistem AI și un text al cărui autor folosește inteligența artificială ca instrument de documentare, structurare, corectură sau redactare, păstrând controlul asupra ideii, conținutului și formei finale.

Este aceeași diferență dintre un autor care își scrie singur cartea și unul care discută manuscrisul cu un editor. Editorul poate face observații valoroase, poate propune reformulări și poate îmbunătăți textul, însă autorul rămâne cel care decide ce păstrează și ce elimină.

Inteligența artificială este, în multe situații, un instrument. Responsabilitatea pentru ceea ce se publică rămâne însă a autorului.

Obligațiile de etichetare vizează în special situațiile în care AI este folosit pentru a crea conținut care poate induce publicul în eroare cu privire la originea sa sau pentru anumite texte privind chestiuni de interes public publicate fără revizuire ori control editorial uman.

De aceea, înainte de a eticheta orice conținut ca fiind „AI-generated”, este util să înțelegem cum a fost creat și cine își asumă, în realitate, paternitatea lui.